Home Buletin Informativ
Colţul pastorului
Oare ne prind şi pe noi aceste stări? Poate că nu puţini dintre noi suntem prinşi de împumuturi în bancă şi vom fi disponibilizaţi. Vom intra în spaima zilei de mâine? În 2 Petru 3,11 suntem întâmpinaţi de o soluţie tot aşa de incredibilă ca vremurile pe care le trăim  „Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evla­vioasă...?” Nu vi se pare interesant? Nu ni se dă sugestia să intrăm în grevă sau să semnăm petiţii de protest. Nu ni se spune ca biserica să trimită reprezentanţi pentru a da soluţii la cri­zele economice şi politice. Nu ni se spune să solidarizăm cu cei care cer revendicări. Tot efor­tul este cerut în a dezvolta calitatea de om cu caracter, care urmăreşte cu prioritate alte valori decât cele existenţiale. Acestea din urmă vin ca rezultat la cele dintâi şi nu aşa cum le caută lumea. Lumea le caută pentru confort, ca finalitate, ca şi condiţii pentru fericire, ca scop în sine.

 

      Nu cred că poate fi un timp mai priel­nic de a descoperi Împărăţia lui Dumnezeu ca acest timp. Ba chiar, absurd, dar adevărat, ar trebui să ne bucurăm, căci se aud paşii Celui care vine. Pregătirea candelelor este im­por­tantă, dar avem ulei de rezervă pentru a lumina viaţa noastră şi alte vieţi către Hristos? Putem justifica lipsa vieţii noastre spirituale sub marca de creştini, în tumultul acestor vremuri de criză? Pot citi oamenii în viaţa noastră echilibru, linişte, siguranţă, forţă morală, o viaţă sfântă şi un caracter asemenea lui Isus? Acum se disting ambasadorii lui Dumnezeu pe pământ cu în­treita solie. Acum se văd cei care au preocupări pentru cele nepieritoare. Acum se exemplifică o iubire incredibilă sub care oamenii se pot a­dă­posti pentru a fi feriţi de te­roarea ultimelor zile.

 

      Dragi fraţi, dragi tineri şi preţuite surori ai bisericii Noul Grant, intraţi de urgenţă în voi înşivă pentru o cercetare cu rost şi între­ba­ţi-vă: ce vrea să facă Dumnezeu în mine, cu mine şi prin mine? Care este rolul pe care vrea să mi-l dea mie Dumnezeu în zona mea de viaţă  pentru a lărgi Împărăţia Lui? Cum pot da şi altor oameni asigurarea că există o viaţă de o frumuseţe aparte în care nu există dispe­rare şi teama zilei de mâine? Cum pot să am parte de acea schimbare în care bucuria de a trăi cu Hristos mă scoate din acea preocupare disperată după alergarea acestei lumi? Cum pot să capăt acea bucurie a vieţii, în ciuda acestor vremuri rebele? Şi cine ştie, dacă nu pentru aceste timpuri aţi fost chemaţi să trăiţi pentru a da speranţă şi altor suflete disperate!

 

Cu dragoste,

               al dumneavoastră slujitor şi prieten

                                                                George Uba