Home 
Colţul pastorului
Colţul pastorului
| O experienţă unică (2) |
 |
 |
 |
| Written by Marius | |||
|
O experienţă unică (2) „Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte.” Apoc. 2,17 Cu câtva timp în urmă psihologul William Moulton Marston a pus la 3.000 de persoane următoarea întrebare: „Care este scopul pentru care trăieşti?” El a fost şocat să afle că 94% trăiau pur şi simplu îndurând prezentul şi aşteptând viitorul. Oamenii descriau această aşteptare spunând că aşteaptă ca ceva să se întâmple – aşteptau ca să crească copiii şi să plece de acasă, aşteptau următorul an, aşteptau vremea potrivită pentru a pleca în excursia mult visată, aşteptau ziua de mâine. Toţi aşteptau fără să-şi dea seama că tot ce aveau era ziua de azi, pentru că ieri a trecut, iar mâine nu vine niciodată! Suntem în a doua săptămână de cercetare şi dedicare spirituală. În căutarea viziunii, noi Îl provocăm pe Dumnezeu să ne descopere cel mai important vis al experienţei noastre creştine. Viziunea este ancora noastră aruncată în viitor, dar pe baza celei mai active trăiri spirituale din prezentul nostru. Un eveniment important al viziunii este comunicarea ei. O viziune împărtăşită este ca o ploaie care pătrunde în brazda ogorului. Cel care nu are o viziune nu are nici o direcţie de viaţă şi nici sens. În săptămâna aceasta ne vom concentra asupra identităţii noastre şi a valorii pe care Creatorul ne-a oferit-o la facerea cât, mai ales, la refacerea noastră prin inegalabila substituţie realizată de Domnul Isus pe cruce. Identitatea noastră morală este dată de autoritatea morală care vine prin trăirea vieţii lui Hristos în viaţa noastră. Legea morală este în inimă, iar valorile spirituale devin stilul vieţii noastre de credinţă. Identitatea relaţională, care surprinde legăturile noastre cu semenii noştri, pune în evidenţă capacitatea de a nu ne lăsa valorizaţi de cei din jur, întărind adevărul că singura noastră valoare vine de la Dumnezeu. Relaţionarea este cerută de ordinea lui Dumnezeu pentru a transmite influenţa Lui sfântă prin noi, celor apăsaţi de păcat. Identitatea relaţională descoperă şi acele legături creştine, care prin unitate crează corpul lui Hristos, chemat să proclame Evanghelia. Identitatea misionară este elementul activ prin care ne definim credinţa în acţiune. Dacă nu am avea această dimensiune, creştinul ar fi doar un exponat de muzeu, fără valoare de mărturisire şi slujire.
Identitatea experienţei creştine vine să totalizeze toate trăirile noastre cu Dumnezeu, numele nostru fiind schimbat şi scris pe o piatră albă, ca amintire veşnică a amprentei caracterului Mântuitorului pe viaţa noastră. Pregătiţi-vă pentru această sigilare! Cu dragoste, al dumneavoastră slujitor şi prieten George Uba
|